DIENSTLEISTUNGEN

Legea 148/2000 privind publicitatea

M.Of. nr. 359 din 2 august 2000
Acesta este actul compus (forma care include modificarile pe text) creat la data de 24 iulie 2008

LEGE nr. 148
din 26 iulie 2000
privind publicitatea

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

„Art. 1. – Prezenta lege are drept scop protectia consumatorilor de produse si servicii, protectia persoanelor care desfasoara o activitate de productie, de comert, presteaza un serviciu sau practica o meserie ori o profesie.”
Art.1 modificat de art.23 pct.1 din Legea 158/2008

Art.2 abrogat de art.23 pct.2 din Legea 158/2008

Art.3 abrogat de art.23 pct.2 din Legea 158/2008
Art. 4
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:

Art.4 lit.a,b si c abrogate de art.23 pct.3 din Legea 158/2008
d) publicitate subliminala – orice publicitate care utilizeaza stimuli prea slabi pentru a fi perceputi in mod constient, dar care pot influenta comportamentul economic al unei
persoane;
e) persoana – orice persoana fizica sau juridica;
f) minor – orice persoana fizica in varsta de pana la 18 ani;

Art.4 lit.g abrogata de art.23 pct.3 din Legea 158/2008
Art. 5
Publicitatea trebuie sa fie decenta, corecta si sa fie elaborata in spiritul responsabilitatii sociale.
Art. 6
Se interzice publicitatea care:
Art.6 lit.a abrogata de art.23 pct.4 din Legea 158/2008
b) este subliminala;
c) prejudiciaza respectul pentru demnitatea umana si morala publica;
d) include discriminari bazate pe rasa, sex, limba, origine, origine sociala, identitate etnica sau nationalitate;
e) atenteaza la convingerile religioase sau politice;
f) aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor;
g) exploateaza superstitiile, credulitatea sau frica persoanelor;
h) prejudiciaza securitatea persoanelor sau incita la violenta;
i) incurajeaza un comportament care prejudiciaza mediul inconjurator;
j) favorizeaza comercializarea unor bunuri sau servicii care sunt produse ori distribuite
contrar prevederilor legale.

CAPITOLUL II
Publicitate inselatoare si publicitate comparativa

Art.7 abrogat de art.23 pct.5 din Legea 158/2008

Art.8 abrogat de art.23 pct.5 din Legea 158/2008
Art. 9
Comparatiile care se refera la o oferta speciala trebuie sa indice, in mod clar si neechivoc, data la care inceteaza oferta sau, daca este cazul, faptul ca oferta speciala se refera la stocul de bunuri sau de servicii disponibil, iar daca oferta speciala nu a inceput inca, data de incepere a perioadei in care se aplica pretul special sau alte conditii specifice.

CAPITOLUL III
Dispozitii speciale privind publicitatea anumitor produse

Art. 10
Se interzice publicitatea explicita pentru produsele din tutun:
a) difuzata in cadrul programelor de radiodifuziune si televiziune;
la 17 dec 2006 Capitol III, art. 10, litera B va fi abrogat de art. 7, alin. (2) din Legea 457/2004
c) pe biletele de calatorie pentru transportul public.
Art. 10(1)
Se interzice publicitatea explicita pentru bauturile alcoolice:
a) pe prima si pe ultima coperta sau pagina din materialele tiparite in presa scrisa;
b) pe biletele de calatorie pentru transportul public.
Capitol III, art. 10 completat de art. 1, punctul 2. din Legea 283/2002
Art. 11
Se interzice publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun in incinta unitatilor de invatamant si a unitatilor de asistenta medicala sau la o distanta mai mica de 200 metri de intrarea acestora, masurata pe drum public.
Art. 12
Publicitatea pentru bauturi alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa in
publicatii destinate in principal minorilor, in salile de spectacole inainte, in timpul si dupa spectacolele destinate minorilor.
Art. 13
(1) Publicitatea pentru bauturile alcoolice si pentru produsele din tutun nu este permisa nici in conditiile in care:
a) se adreseaza minorilor;
b) infatiseaza minori consumand aceste produse;
c) sugereaza ca bauturile alcoolice sau produsele din tutun sunt dotate cu proprietati
terapeutice sau ca au un efect stimulativ, sedativ ori ca pot rezolva probleme personale;
d) da o imagine negativa despre abstinenta;
e) evidentiaza continutul in alcool al bauturilor alcoolice, in scopul stimularii consumului, sau face legatura intre alcool si conducerea unui vehicul;
f) nu contine inscriptii-avertisment, in limba romana, pentru produsele din tutun.
(2) Textul avertismentului si dimensiunile acestuia vor fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii, in termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 13(1)
(1) Publicitatea la bauturile spirtoase, astfel cum sunt definite in Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 268/441/117/2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea si prezentarea bauturilor spirtoase, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 573 din 11 august 2003, cu modificarile ulterioare, este permisa numai in cazul celei difuzate prin intermediul presei scrise, al radioului, precum si prin intermediul televiziunii.
(2) Difuzarea de publicitate la bauturile spirtoase in programele audiovizuale se realizeaza conform dispozitiilor Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr.
254/2004 privind publicitatea, sponsorizarea si teleshoppingul, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 668 din 26 iulie 2004.
Capitol III, art. 13 completat de art. I, punctul 1. din Ordonanta 90/2004
Art. 14
Se interzice publicitatea substantelor stupefiante si psihotrope.
Art. 15
Se interzice publicitatea, in alte locuri decat cele de comercializare, pentru orice tip de arme, munitii, explozivi, metode si mijloace pirotehnice, cu exceptia armelor destinate
vanatorii sau sportului si a celor de panoplie.
Art. 16
Pentru produsele si serviciile destinate minorilor este interzisa publicitatea care:
a) contine elemente ce dauneaza acestora din punct de vedere fizic, moral, intelectual sau
psihic;
b) incurajeaza in mod indirect copiii sa cumpere produse sau servicii, profitand de lipsa de experienta sau de credulitatea lor;
c) afecteaza relatiile speciale care exista intre minori, pe de o parte, si parinti sau cadre didactice, pe de alta parte;
d) prezinta, in mod nejustificat, minori in situatii periculoase.
Art. 17
Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaza fara
prescriptie medicala, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia
Nationala a Medicamentului.

CAPITOLUL IV
Sanctiuni

„Art. 18. – Autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare raspund solidar cu persoana care isi face publicitate, in cazul incalcarii prevederilor prezentei legi.”
Art.18 modificat de art.23 pct.6 din Legea 158/2008
Art. 19
Daca persoana care isi face publicitate nu are sediul in Romania sau daca nu poate fi
identificata, raspunderea revine, dupa caz, reprezentantului sau legal in Romania, autorului, realizatorului de publicitate sau reprezentantului legal al mijlocului de difuzare.
Art. 20
(1) Persoana care isi face publicitate trebuie sa fie in masura sa probeze exactitatea
afirmatiilor, indicatiilor sau prezentarilor din anuntul publicitar si este obligata, la solicitarea reprezentantilor institutiilor si autoritatilor prevazute la art. 24, sa furnizeze documentele care sa probeze exactitatea acestora.
(2) In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termen de maximum 7 zile de la
solicitare sau daca sunt considerate insuficiente, afirmatiile din anuntul publicitar in cauza vor fi considerate inexacte.
Art. 21
Prezenta lege nu exclude autocontrolul publicitatii de catre organizatiile profesionale cu rol de autoreglementare in domeniul publicitatii si nici dreptul persoanelor de a se adresa direct acestor organizatii.
Art. 22
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila,
contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 23
(1) Constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) incalcarea prevederilor art. 15-17, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
„b) incalcarea prevederilor art. 9-14, cu amenda de la 1.500 lei la 4.000 lei.”
Art.23 alin.1 lit.b modificata de art.23 pct.7 din Legea 158/2008
(2) Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice.
Art. 24
(1) Contraventiile prevazute la art. 23 se constata si se sanctioneaza la sesizarea
persoanelor prejudiciate ori a asociatiilor de consumatori sau din oficiu, de catre:
„a) reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, in cazul incalcarii prevederilor art. 9 si ale art. 13 lit. a) si b);
Art.24 alin.1 lit.a modificata de art.23 pct.8 din Legea 158/2008
b) reprezentantii imputerniciti ai administratiei publice locale, pentru incalcarea
prevederilor art. 6 lit. c), d), e), f), g) si i), ale art. 10 lit. c), ale art. 11, ale art. 13 lit. f) si ale art. 15;
c) reprezentantii imputerniciti ai Oficiului Concurentei, pentru incalcarea prevederilor art. 8 lit. d), e), f), g), h) si i);
d) reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Sanatatii, pentru incalcarea prevederilor art. 13 lit. c), d), e) si f) si ale art. 14, 16 si 17;
e) reprezentantii imputerniciti ai Consiliului National al Audiovizualului, pentru incalcarea prevederilor art. 10 lit. a).”
Art.24 alin.1 lit.e modificata de art.23 pct.8 din Legea 158/2008
(2) Organele abilitate sa constate si sa sanctioneze contraventiile pot solicita organizatiilor profesionale cu rol de autoreglementare prevazute la art. 21 formularea unui punct de vedere de specialitate.
Art. 25
Institutiile si autoritatile prevazute la art. 24 pot dispune, o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale, urmatoarele masuri, dupa caz:
a) interzicerea publicitatii, in cazul in care a fost difuzata sau urmeaza sa fie  difuzata;
b) incetarea publicitatii pana la data corectarii ei;
c) publicarea deciziei autoritatii publice, in totalitate sau partial, si stabilirea modului in care urmeaza sa se realizeze;
d) publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunturi rectificative, cu fixarea continutului si a modului de difuzare.
Art. 26
Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile si dispozitiile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27 din respectiva lege, precum si cele ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea
concurentei neloiale.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 27
Guvernul, la propunerea organelor sale de specialitate, va aproba, in baza prezentei legi,
reglementari specifice privind publicitatea, cu exceptia celei din cadrul programelor
audiovizuale.
Art. 28
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 29 iunie 2000, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin.(2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
MIRON TUDOR MITREA

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 iunie 2000, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU

LEGE 158/2008 Vigoare
Emitent: Parlament
Domenii: Publicitate M.O. 559/2008
Lege privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa
M.Of.nr. 559 din 24 iulie 2008

LEGE nr. 158
privind publicitatea inselatoare si
publicitatea comparativa

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – Prezenta lege are drept scop protectia comerciantilor impotriva publicitatii inselatoare si a consecintelor defavorabile ale acesteia, precum si stabilirea conditiilor in care publicitatea comparativa este permisa.
Art. 2. – (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica continutului materialelor publicitare si mesajelor publicitare, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei.
(2) Comunicatiilor audiovizuale comerciale difuzate in cadrul serviciilor de programe audiovizuale le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, ale Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si normele de reglementare emise in aplicarea acesteia.
Art. 3. – In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) publicitate – orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale sau liberale, in scopul promovarii vanzarii de bunuri ori servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi si obligatii;
b) publicitate inselatoare – publicitatea care, in orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce in eroare persoanele carora i se adreseaza ori care iau contact cu aceasta si care, din cauza caracterului inselator, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciaza ori poate prejudicia un concurent;
c) publicitate comparativa – publicitatea care identifica in mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta;
d) comerciant – persoana fizica sau juridica ce actioneaza in scopuri care se incadreaza in activitatea sa comerciala, industriala, artizanala ori liberala si orice persoana care actioneaza in numele si pe seama comerciantului;
e) responsabil de cod – orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comercianti, responsabila cu formularea si revizuirea unui cod de conduita si/sau cu monitorizarea conformitatii cu codul de catre cei care si-au luat angajamentul de a-l respecta;
f) cod de conduita – acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislatie ori dispozitii administrative si care defineste comportamentul comerciantilor care se angajeaza sa il respecte cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul sau mai multe sectoare de activitate;
g) comunicatie comerciala audiovizuala – imaginea, cu sau fara sunet, care este destinata sa promoveze, direct sau indirect, bunurile, serviciile ori imaginile unei persoane fizice sau juridice care desfasoara o activitate economica. Imaginile respective insotesc sau sunt incluse intr-un program in schimbul unei plati ori retributii similare sau in scopul autopromovarii. Formele de comunicatii comerciale audiovizuale includ, printre altele, publicitatea televizata, sponsorizarea, teleshoppingul si pozitionarea de produse prin servicii de programe audiovizuale.

CAPITOLUL II
Publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa

Art. 4. – Publicitatea inselatoare este interzisa.
Art. 5. – Pentru a determina daca publicitatea este inselatoare trebuie sa se ia in considerare toate aspectele acesteia, in special orice informatie continuta de aceasta cu privire la:
a) caracteristicile bunurilor sau serviciilor, cum sunt: disponibilitatea, natura, modul de executie, compozitia, metoda si data fabricatiei bunurilor ori a prestarii serviciilor, daca acestea corespund scopului lor, destinatia, cantitatea, parametrii tehnico-functionali, originea geografica sau comerciala, rezultatele asteptate ca urmare a utilizarii lor ori rezultatele si caracteristicile esentiale ale testelor sau ale controalelor efectuate asupra bunurilor ori a serviciilor;
b) pretul sau modul de calcul al pretului si conditiile in care se distribuie bunurile ori se presteaza serviciile;
c) natura, atributiile si drepturile comerciantului care isi face publicitate, cum ar fi: identitatea si bunurile sale, calificarile si detinerea drepturilor de proprietate industriala, comerciala sau intelectuala ori premiile si distinctiile acestuia.
Art. 6. – Publicitatea comparativa este considerata legala daca indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) nu este inselatoare, potrivit dispozitiilor art. 3 lit. b) si ale art. 5 din prezenta lege, precum si ale art. 5-7 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor;
b) compara bunuri sau servicii care raspund acelorasi nevoi ori sunt destinate acelorasi scopuri;
c) compara, in mod obiectiv, una sau mai multe caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative ale respectivelor bunuri ori servicii, care pot include si pretul;
d) nu discrediteaza sau denigreaza marcile, denumirile comerciale, alte semne distinctive, bunuri, servicii, activitati ori situatia unui concurent;
e) in cazul produselor cu denumire de origine, se refera, in fiecare caz, la produse cu aceeasi denumire;
f) nu profita in mod neloial de reputatia unei marci, a unei denumiri comerciale sau a altor semne distinctive ale unui concurent ori a denumirii de origine a produselor concurente;
g) nu prezinta bunuri sau servicii ca imitatii ori reproduceri ale bunurilor sau serviciilor purtand o marca ori o denumire comerciala protejata;
h) nu creeaza confuzie intre comercianti, intre cel care isi face publicitate si un concurent sau intre marci, denumiri comerciale, alte semne distinctive, bunuri ori servicii ale celui care isi face publicitate si cele ale unui concurent.

CAPITOLUL III
Sesizare, competenta, sanctiuni

Art. 7. – (1) In vederea combaterii si stoparii publicitatii inselatoare si a respectarii dispozitiilor privind publicitatea comparativa, persoanele fizice si juridice, asociatiile si organizatiile care au un interes legitim pot sa sesizeze Ministerul Economiei si Finantelor sau, dupa caz, Consiliul National al Audiovizualului.
(2) La sesizarea persoanelor prevazute la alin. (1) sau din oficiu, Ministerul Economiei si Finantelor, prin reprezentantii sai, constata incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4 si 6 si aplica sanctiunile corespunzatoare.
Art. 8. – Sesizarea adresata Ministerului Economiei si Finantelor poate fi indreptata:
a) impotriva unuia sau a mai multor comercianti din acelasi sector economic;
b) impotriva responsabilului de cod, in cazul in care respectivul cod incurajeaza nerespectarea dispozitiilor legale in materie.
Art. 9. – (1) La sesizarea persoanelor fizice si juridice, a asociatiilor si a organizatiilor care au interes legitim sau din oficiu, Ministerul Economiei si Finantelor, prin reprezentantii sai, va solicita comerciantului care isi face publicitate sa furnizeze toate dovezile necesare privind exactitatea afirmatiilor, a indicatiilor ori a prezentarilor din anuntul publicitar.
(2) Reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor solicita comerciantilor care isi fac publicitate, dovezi potrivit prevederilor alin. (1) si (3), luand in considerare interesele legitime ale acestor comercianti, precum si cele ale comerciantilor prejudiciati.
(3) Comerciantul care isi face publicitate este obligat sa puna la dispozitia reprezentantilor Ministerului Economiei si Finantelor, la termenele si in forma stabilite de acesta, toate documentele, datele si informatiile care sa probeze exactitatea afirmatiilor continute in anuntul publicitar.
(4) In cazul publicitatii comparative, comerciantul care isi face publicitate este obligat sa prezinte, cu celeritate, reprezentantilor Ministerului Economiei si Finantelor dovezile, documentele, datele si informatiile prevazute in prezentul articol.
(5) In cazul in care dovezile solicitate nu sunt prezentate de comerciant sau prezentarea dovezilor se face de catre acesta dupa expirarea termenului stabilit de Ministerul Economiei si Finantelor ori daca aceste dovezi sunt considerate incomplete sau insuficiente, afirmatiile din anuntul publicitar in cauza vor fi considerate inexacte.
Art. 10. – (1) Nerespectarea de catre comercianti a prevederilor art. 4 si 6 constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei.
(2) Constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor.
Art. 11. – (1) In cazul in care se constata incalcarea de catre comerciantul care isi face publicitate a dispozitiilor prevazute la art. 4 si 6, tinand cont de toate interesele implicate in cauza si, in special, de interesul public, Ministerul Economiei si Finantelor poate dispune, odata cu aplicarea sanctiunii contraventionale prevazute la art. 10 alin. (1), urmatoarele masuri complementare:
a) incetarea publicitatii inselatoare sau a publicitatii comparative ilegale;
b) interzicerea publicitatii inselatoare sau a publicitatii comparative care contravine prevederilor prezentei legi, in cazul in care nu a fost inca adusa la cunostinta publicului, insa acest lucru este iminent.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) se aplica fara a fi necesar sa existe o dovada a unui prejudiciu real, a intentiei ori a neglijentei celui care isi face publicitate.
(3) Masurile prevazute la alin. (1) vor fi luate prin intermediul unei proceduri accelerate, in sensul ca acestea vor fi indeplinite de comerciantul contravenient in termen de 5 zile de la data inmanarii sau a comunicarii procesului-verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei prin care masurile au fost dispuse.
Art. 12. – (1) In vederea eliminarii efectelor de durata ale publicitatii inselatoare sau ale publicitatii comparative ilegale a carei incetare, respectiv interzicere, a fost dispusa printr-un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, care nu a fost contestat, ori printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila prin care s-a dispus o astfel de masura, Ministerul Economiei si Finantelor, prin reprezentanti imputerniciti, va solicita comerciantului in cauza:
a) publicarea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei sau a hotararii judecatoresti, integral ori in extras;
b) publicarea unei declaratii rectificative care sa cuprinda datele de identificare a comerciantului contravenient, contraventia savarsita, data la care a fost savarsita, precum si masurile dispuse.
(2) Publicarea se va face, in toate cazurile, de catre si pe cheltuiala comerciantului contravenient, atat prin intermediul unui ziar de larga circulatie, cat si prin intermediul mijlocului de comunicare folosit pentru difuzarea anuntului publicitar interzis, in termen de 5 zile de la data comunicarii.
Art. 13. – (1) Nerespectarea masurilor prevazute la art. 12, precum si a obligatiei prevazute la art. 9 constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 lei la 60.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Economiei si Finantelor.
Art. 14. – (1) In situatia in care Ministerul Economiei si Finantelor dispune, potrivit dispozitiilor art. 11 alin. (1) lit. a), incetarea publicitatii inselatoare sau a publicitatii comparative ilegale, acesta va comunica de indata masura respectiva Consiliului National al Audiovizualului.
(2) Potrivit competentelor ce ii revin, Consiliul National al Audiovizualului verifica daca respectiva publicitate inselatoare sau comparativa ilegala este difuzata printr-un serviciu de programe audiovizuale, in cadrul unei comunicatii comerciale audiovizuale.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), Consiliul National al Audiovizualului va dispune, prin decizie, potrivit competentelor ce ii revin, oprirea de la difuzare a respectivei comunicatii comerciale audiovizuale, va monitoriza aplicarea deciziei si, in caz de nerespectare, va aplica sanctiunile Legii nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In situatia in care Consiliul National al Audiovizualului apreciaza ca o comunicatie comerciala audiovizuala contine elementele unei publicitati inselatoare ori comparative ilegale, acesta va sesiza Ministerul Economiei si Finantelor.
Art. 15. – Prevederile art. 10, 11 si 13 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 28 si 29.
Art. 16. – (1) In cazul in care se constata ca faptele reclamate nu constituie publicitate inselatoare sau, dupa caz, publicitate comparativa ilegala, Ministerul Economiei si Finantelor emite decizie motivata de respingere a sesizarii.
(2) Decizia data conform alin. (1) poate fi atacata in temeiul prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17. – (1) In cazul incalcarii dispozitiilor prezentei legi, raspunderea revine comerciantului beneficiar al anuntului publicitar.
(2) In cazul in care comerciantul care isi face publicitate nu are sediul social in Romania, raspunderea revine reprezentantului sau legal in Romania.
Art. 18. – Dreptul de a sesiza faptele prevazute la art. 4 si 6 se prescrie in termen de 3 luni de la data la care persoanele, asociatiile sau organizatiile care au un interes legitim, potrivit prevederilor prezentei legi, au luat cunostinta de anuntul publicitar, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aparitiei acestuia.
Art. 19. – (1) Prezenta lege nu exclude controlul voluntar al publicitatii de catre organizatiile profesionale cu rol de autoreglementare in domeniul publicitatii si nici dreptul persoanelor fizice si juridice, al asociatiilor sau al organizatiilor interesate de a se adresa direct acestor organizatii.
(2) In aplicarea dispozitiilor prezentei legi, Ministerul Economiei si Finantelor, respectiv Consiliul National al Audiovizualului pot solicita organizatiilor profesionale cu rol de autoreglementare, prevazute la alin. (1), formularea unui punct de vedere de specialitate.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

Art. 20. – (1) In aplicarea dispozitiilor prezentei legi, Ministerul Economiei si Finantelor poate emite norme, care se aproba prin ordin al ministrului.
(2) In aplicarea dispozitiilor prezentei legi, Consiliul National al Audiovizualului va emite norme de reglementare ce se aproba prin ordin al presedintelui acestei autoritati.
Art. 21. – Dispozitiile legislative, regulamentare si administrative adoptate de autoritatile romane, precum si orice alte informatii cu privire la publicitatea inselatoare si comparativa se notifica de Ministerul Economiei si Finantelor catre Comisia Europeana.
Art. 22. – Prezenta lege se aplica fara a aduce atingere dispozitiilor privind publicitatea pentru anumite produse si/sau servicii, precum si restrictiilor sau interdictiilor privind publicitatea in anumite medii, cuprinse in alte acte normative.
Art. 23. – Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 2 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Prezenta lege are drept scop protectia consumatorilor de produse si servicii, protectia persoanelor care desfasoara o activitate de productie, de comert, presteaza un serviciu sau practica o meserie ori o profesie.”
2. Articolele 2 si 3 se abroga.
3. La articolul 4, literele a), b), c) si g) se abroga.
4. La articolul 6, litera a) se abroga.
5. Articolele 7 si 8 se abroga.
6. Articolul 18 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. – Autorul, realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare raspund solidar cu persoana care isi face publicitate, in cazul incalcarii prevederilor prezentei legi.”
7. La articolul 23 alineatul (1), litera b) va avea urmatorul cuprins:
„b) incalcarea prevederilor art. 9-14, cu amenda de la 1.500 lei la 4.000 lei.”
8. La articolul 24 alineatul (1), literele a) si e) vor avea urmatorul cuprins:
„a) reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, in cazul incalcarii prevederilor art. 9 si ale art. 13 lit. a) si b);
………………………………………………………………………………………………………
e) reprezentantii imputerniciti ai Consiliului National al Audiovizualului, pentru incalcarea prevederilor art. 10 lit. a).”
*
Prezenta lege transpune integral prevederile Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L376 din 27 decembrie 2006.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR                      p. PRESEDINTELE SENATULUI,
BOGDAN OLTEANU                                   DORU IOAN TARACILA

Bucuresti, 18 iulie 2008.
Nr. 158.